Există încă pe planeta noastră locuri cu adevărat magice, ale căror originalitate şi frumuseţe întrece orice surogat de lume inventat de regizorii de la Hollywood. Un astfel de loc este ”pădurea” de piatră din insula Madagascar, care îşi aruncă verticalele minerale spre cer, păzită de straniii lemurieni cu ochii lor mari, rotunzi. Vă las pe voi să hotărâţi dacă lumea luxuriantă de piatră din Bemaraha a servit drept inspiraţie pentru echipa care a stat în spatele celebrului film ”Avatar”.
Ascuţişuri de piatră şi petice de junglă
"Pădurea", cu ghilimelele de rigoare, deoarece se compune dintr-o junglă luxuriantă care adăposteşte straniile formaţiuni geologice venite parcă din alte lumi, are un nume ciudat.
Întreaga rezervaţie este situată în provincia Mahajanga, în regiunea Melaki de pe coasta de vest a insulei Madagascar. Tsingy este termenul din malgaşă - limba băştinaşilor - pentru "locul unde nu poţi merge desculţ", iar labirintul impenetrabil de colţi ascuţiţi din calcar, care se ridică până la înălţimi maxime de 45 metri, justifică pe deplin numele.
Întregul ansamblu mirific al împrejurimilor, declarat World Heritage Site de către UNESCO încă din anul 1990, acoperă o suprafaţă de 1.575 kilometri pătraţi.
Acest tărâm secret şi misterios, prin aparenţa sa de început de lume, a fost cruţat de contactul cu turismul până în anul 1998, când în partea de sud a ţinutului Tsingy a fost amenajat un Parc Naţional cu suprafaţa de 732 kilometri pătraţi, unde este permis accesul vizitatorilor. Sectorul nordic este o fortăreaţă dedicată conservării şi protecţiei stricte, unde nu este admis decât accesul oamenilor de ştiinţă, iar rangerii veghează ca zona să nu fie călcată de picior de turist.
Rezervaţia cuprinde biotopuri unice şi variate compuse din canioane, formaţiuni stâncoase, păduri relicte, lacuri şi mlaştini împânzite de mangrove, întregul peisaj fiind animat de o faună şi o floră uluitoare, multe specii vegetale şi animale nefiind încă descoperite şi catalogate din punct de vedere ştiinţific.
Cât de importantă este Tsingy pentru biodiversitatea mondială? Ei bine, în cazul în care vă puneţi această întrebare, conform datelor actuale, nu mai puţin de 85 % dintre speciile de plante şi animale de aici sunt endemice pentru Madagascar (trăiesc numai pe acestă insulă), iar 47% dintre acestea se constituie în endemisme locale, care nu se mai întâlnesc în altă parte a Madagascarului.
Tsingy de Bemaraha a luat naştere în urma unor dinamice şi interesante procese geologice. În urmă cu peste 200 milioane ani, platoul marin calcaros s-a ridicat treptat în urma mişcărilor tectonice regionale, până când a format un podiş cu suprafaţa relativ plată. Podişul în cauză a fost erodat, milimetru cu milimetru, de ploile bogate; în timp, şuvoaiele de apă scurse au sculptat roca de calcar până când acesta a dobândit formele spectaculoase din prezent. Impozantul podiş este delimitat la est de Munţii Bemaraha, care se ridică la 300-400 metri deasupra albiei râului Manambolo, iar la vest pantele podişului formează un platou presărat de stânci, rotunjite sub acţiunea factorilor externi precum vântul şi variaţia temperaturilor aerului.
Spre sud de Petit Tsingy, tronează Cheile Manambolo, unde pot fi admirate cascade, păduri neatinse, absolut magnifice, precum şi trecerea fugară a "trupelor" de lemurieni. În ciuda terenului foarte accidentat, această porţiune a parcului este tot mai des vizitată de turiştii aduşi aici de autocarele operatorilor regionali. Climatul este de tip tropical, marcat de două anotimpuri foarte contrastante în manifestări. Unul este relativ răcoros şi confortabil, durând, în medie din aprilie, până în octombrie. Anotimpul fierbinte şi ploios ţine din noiembrie până în martie, perioadă în care accesul uman în Tsingy este imposibil, drumurile fiind blocate de aluviuni, iar hotelurile - închise. Precipitaţiile ating în mod obişnuit 1.500 mililitri anual, iar temperatura medie este de +28 grade. De reţinut că temperatura scade până la 9 grade în iulie şi urcă până la +40 in luna lui decembrie. Ce vreţi, suntem în Madagascar...
Imperiul lemurienilor
Cu toate că nivelul biodiversităţii din Tsingy nu este la fel de ridicat precum cel înregistrat în păturile umede din estul Madagascarului, numărul endemismelor de aici este cel mai ridicat, în comparaţie cu toate rezervaţiile de profil din această stranie insulă africană. Tsingy de Bemaraha oferă adăpost pentru 131 dintre cele 186 specii de păsări terestre din Madagascar. O parte din aceste păsări sunt asociate lacurilor şi râurilor din rezervaţie, precum Betsiboka, Manambolo, Mahajamba. Între ele se evidenţiază vulturul pescar de Madagascar, egreta lui Humboldt, cârsteiul salavaka sau raţa lui Bernier. Cele 45 de specii de amfibieni de aici nu se mai întâlnesc în altă parte a lumii, la fel şi o mare parte din cele 54 specii de reptile, în rândul cărora predomină şopârlele, precum cele din genurile Uroplatus (dintre şopârlele gecko) şi Brookesia (dintre cameleoni). Malurile râurilor Manambolo şi Sahoany sunt înţesate de crocodili, care au însă un comportament prudent şi temător, refugiindu-se în ape la apropierea oamenilor.
Însă adevăraţii stăpâni ai tărâmului Tsingy sunt lemurienii, aceste stranii maimuţe primitive, ale căror cozi lungi şi vărgate, preferinţă pentru traiul în junglă şi pe piscurile ascuţite de calcar, precum şi protestele vocale faţă de oamenii care le invadează teritoriul ar fi putut inspira crearea personajelor din filmul Avatar.
Zoologii au identificat 13 specii distincte care îşi împart rezervaţia Tsingy. Doar 3 dintre aceste specii sunt diurne, celelalte 10 având comportament şi obiceiuri strict nocturne.
Celebrii lemurieni sifaka, straniul Aye Aye, cu degetele sale descărnate şi groteşti, lemurianul gidro, lemurianul pitic, lemurul lânos al lui Cleese, lemurianul-şoarece gri, lemurianul cafeniu sunt doar câţiva din numerosul neam al acestor minunate fiinţe, care ne privesc cu ochii lor stranii şi frumoşi, parcă dintr-o altă lume, demult apusă.
Cerul din Tsingy este brăzdat de zborul a 15 specii de lilieci, iar desişurile sunt colindate de temuta fossa, cel mai mare carnivor din Madagascar şi unul dintre cei mai impresionanţi reprezentanţi ai viveridelor, familie de mici mamifere carnivore.
Lumea plantelor este la fel de bine reprezentată. Partea de vest a rezervaţiei este acoperită de păduri cu frunze căzătoare, arborii respectivi fiind perfect adaptaţi la schimbările bruşte ale climatului extrem din insulă. Partea estică constă în savane ierboase tipic madagascariene, presărate cu tufişuri joase. În interiorul canioanelor se întâlnesc mici petice de junglă tropicală, înţesată de liane. Pădurea de piatră menţine între piscurile sale tăioase un adevărat microclimat foarte umed, care favorizează explozia vegetală. Contrastul dintre junglă şi verticalele de calcar uluieşte orice vizitator.
Botaniştii afirmă că, din cele 650 de specii vegetale, 85% sunt endemice.
Tărâmul uitat de timp de la Tsingy îşi exercită vraja asupra oricui are privilegiul de a-i străbate hotarele naturale. Turişti obişnuiţi, botanişti, ornitologi, speologi, fotografi celebri sau activişti în numeroasele organizaţii internaţionale care militează pentru protecţia lemurienilor şi a habitatelor lor specifice, toţi devin prizonieri voluntari ai magiei şi frumuseţii acestor meleaguri, care provoacă imaginaţia şi reveria oricui.
Spre cinstea lor, autorităţile din capitala Antananarivo au reuşit să creeze condiţii perfecte pentru menţinerea şi conservarea acestei lumi în sine. Mai mult decât atât, veniturile aduse de turişti şi cercetători sunt folosiţi în economia locala, banii ajungând la comunităţile care trăiesc în jurul rezervaţiei. Astfel, malgaşii devin conştienţi de importanţa păstrării intacte a cadrului natural, precum şi de valoarea locului care se reflectă direct în veniturile lor zilnice.
Un perfect exemplu de dezvoltare durabilă, în care turismul, protejarea naturii şi sprijinirea comunităţilor umane se îmbină armonios şi productiv pentru toate părţile implicate.
http://travel.descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu