Salina din Turda

Zacamantul de sare de la Turda s-a format cu aproximativ 18 milioane de ani in urma. Depozitul salifer sedimentar transilvan se intinde pe toata rama vestica a Depresiunii Transilvaniei, aflorand in zonele anticlinale:Depresiunea Maramuresului, apoi Turda - Ocna Mures si terminand cu Ocna Sibiului. Masivul de sare gema Turda - Valea Sarata (Durgau) situat in partea de N-E a orasului are o suprafata de 45 kmp si o adancime de 1200 m. Forma este de perna (alungita), are intercalatii de sisturi argiloase si este acoperit de un strat de sisturi argiloase si pietris cu o grosime intre 0 si 1500 m. Aproape de suprafata, sarea este pura, solida, cristalizata, cu granule mari, dar in adancime contine nisip fin diseminat. Continutul de NaCl este intre 98-99%. Rezerva geologica estimata aici este de 38. 750 milioane tone.

Exploatarea sarii la Turda dateaza inca din epoca romana, fiind una dintre cele mai importante activitati economice care au contribuit la dezvoltarea localitatii Potaissa, alaturi de importanta militara a acesteia. Exista argumente istorice ca exploatarea sarii in aceasta zona a continuat si dupa retragerea aureliana. Primul document care atesta extractia sarii dateaza din 1271. In feudalismul dezvoltat (sec. XIV-XVII) exploatarea sarii era organizata in "Camari de sare". Existau doua feluri de camari de sare: unele faceau exploatare, depozitare si transport pana la apa (Turda, Cojocna, Ocna Dejului, Sic), iar altele faceau transportul pe apa si desfacerea. Camara principala era cea de la Turda - potrivit unui raport din 1552. Despre sarea de la Turda se spunea ca este buna si tare. "Ocna cea Mare" sau "cea Veche" avea o adancime de cca. 45 m si o latime de cca. 18m intr-o parte si 5 m
in cealalta.

"Ocna cea Mica" era adanca de cca. 15 m si lata de cca. 9 m. In 1786 productia si valorificarea sarii a devenit monopol de stat. In 1860, rezervele de sare din salinele Turda erau estimate la 1. 220 milioane de tone. Pana in 1862 sarea se extragea din cele trei puturi vechi: "Iosif", "Terezia" si "Anton". In 1862 extractia in putul "Anton a fost oprita - dupa ce a atins adancimea de 108 m - din cauza ca sarea era amestecata cu steril. Transportul sarii in exploatarea de la Turda implica greutati din ce in ce mai mari, deoarece drumul ce cobora de la salina era foarte abrupt. Pentru a-l usura si a micsora cheltuielile, in 1853 s-a hotarat construirea unei galerii de transport orizontale pornind de la Turda Noua, numita "Franz Josef". Concomitent cu galeria "Franz Josef" a fost modernizata mina "Tereza" si s-a completat cu camera (laterala) trapezoidala "Rudolf" (sau "Sf. Nicolae"). Inchisa in 1932, Salina Turda a intrat o perioada lunga de timp in uitare. Natura a avut grija sa conserve cele lasate de om. Astazi vizitatori pot admira imensitatea golurilor cu o acustica deosebita, balustradele lustruite de mainile miilor de muncitori, balcoanele perfect conservate si inscriptiile sapate in sare care consemneaza inaintarea in timp odata cu avansarea exploatarii. Generoasa natura a adaugat cascade impietrite de sare de un alb imaculat, "draperii si valuri" de sare fina, ghirlande de stalactite care incanta ochiul, la care se adauga mici lacuri subterane, adevarate "crescatorii de cristale cubice perfecte si de mari dimensiuni. Studiile au dovedit valoarea deosebita a mediului salin in tratarea afectiunilor respiratorii: temperatura este constanta (10-11 grade C), umiditatea 75-80%, concentratia favorabila de aerosoli (sub forma de particule solide, foarte fine, de sare) ;viteza aerajului natural este de 0, 02 m/s in mina Rudolf (max. 0, 2 m/s in celelalte locuri din mina). In prezent se foloseste sala Rudolf ca sala de tratament, insa urmeaza amenajarea unui stationar medical la nivelul galeriei orizontale in sala rezultata prin marirea camerelor ce urmau a fi "Camera masinii de extractie", respectiv "Camera putului de extractie" pentru mina Ghizela. Pentru viitor se preconizeaza amenajarape vatra minei Rudolf a unui amfiteatru, sali de concerte si auditii muzicale si a unui complex de terenuri sportive, iar la baza minei Tereza amenajarea pe lacul subteran a unui debarcader. www.hoinari.ro